Descrirea evenimentului

Oportunităţile dar şi provocările care vor trebuie depăşite pentru creşterea eficienţei energetice şi realizarea trecerii spre clădiri aproape zero energie au fost dezbătute în cadrul Conferinţei „Cresterea eficientei energetice – perspective şi oportunităţi”, eveniment organizat de revista ARENA Construcţiilor.

Joi, 31 martie 2016 la care AIA Proiect a participat in calitate de invitat. Mai jos cateva din ideile interesante si temele abordate in cadrul acestui eveniment de mare interes pentru Romania anilor ce urmeaza.

Subiectele abordate la conferinta Cresterea eficientei energetice

România are alocate în cadrul Programului Operaţional Regional 2014 – 2020 aproape 1,2 miliarde de euro pentru creşterea eficienţei energetice în clădiri rezidenţiale, în clădiri publice şi pentru iluminat public.

Cresterea Eficientei Energetice – AIA Proiect

Din această sumă, 667 de milioane de euro sunt destinate eforturilor de cresterea eficientei energetice a clădirilor rezidenţiale. Proiectele pe acest palier vor putea fi depuse începând cu 16 mai, a anunţat Ionuţ Trincă, consilier în cadrul Autorităţii de Management a Programului Operaţional Regional din Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice.

Cine poate castiga din Cresterea eficientei energetice

Potenţialii beneficiari ai programului sunt toate localităţile urbane. Pentru a putea accesa fondurile pentru reabilitare termică, oraşele cu o populaţie de peste 5.000 de locuitori trebuie să întocmească strategii locale în domeniul energiei (de exemplu Planuri de Acţiune pentru Energie Durabilă – PAED, strategii de reducere a emisiilor de dioxid de carbon). În plus, localităţile cu peste 20.000 de locuitori trebuie să numească un manager energetic atestat pentru audit energetic.

Deşi în România sunt 115 localităţi cu peste 20.000 de locuitori, până în prezent au fost atestaţi doar patru manageri energetici la nivel naţional, atrage atenţia doamna Irina Nicolau, expert în cadrul Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), Serviciul Monitorizare Planul Naţional de Acţiune pentru Eficienţă Energetică.

Cat consuma cladirile

În România, clădirile au cea mai mare pondere în consumul final de energie, aproximativ 34%, devansând industria şi transporturile. Totodată, prezintă şi cel mai mare potenţial pentru reducerea consumului final de energie, de circa 41,5%, subliniază Şerban Danciu, Country Initiative Manager in cadrul Institutului European pentru Performanţa Energetică a Clădirilor (BPIE).

Dacă până la nivelul anului 2020 România şi-a propus să îşi diminueze consumul de energie cu 19% faţă de anul 1990, cel mai probabil până în orizontul 2030 consumul va trebui să scadă cu 30% comparativ cu anul de referinţă.

Ce inseamana nZEB

În România, definiţia actuală a clădirilor cu consum de energie aproape egal cu zero (nZEB) este foarte generală, intuitivă şi simplă, lipseşte înţelegerea conceptului şi detalierea lui în practică, este de părere Horia Petran, Şef al Centrului de Performanță Energetică a Clădirilor din cadrul Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Construcţii, Urbanism și Dezvoltare Teritorială Durabilă „URBAN-INCERC“.

Pentru a pregăti trecerea spre clădiri cu consum de energie aproape egal cu zero este nevoie şi de programe de formare profesională. În acest sens, INCD URBAN-INCERC este membru fondator al Clusterului Pro-nZEB, proiect care îşi propune să dezvolte o reţea de centre de cunoaştere şi formare profesională pentru furnizarea de cursuri practice, demonstraţii şi servicii de consultanţă pentru implementarea nZEB.

Cresterea eficientei energetice in diferite zone

La nivelul Sectorului 1 au fost cheltuite în perioada 2009 – 2015 peste 390 de milioane de euro pentru programul local de reabilitare termică. În urma acestuia, au fost realizate intervenţii pentru 905 blocuri, totalizând circa 48.000 de apartamente.

În prezent, în sector mai sunt de reabilitat circa 50 de blocuri, a precizat Ion Dogeanu, directorul executiv al Agenţiei pentru Eficienţă Energetică şi Protecţia Mediului Sector 1.
Ţintele de reducere a consumului de energie în urma implementării programului naţional de creştere a eficienţei energetice sunt mult prea modeste, consideră Emilia-Cerna Mladin, preşedintele Asociaţiei Auditorilor Energetici pentru Clădiri din România.

În contextul în care din anul 2018 toate clădirile publice noi trebui să aibă un consum de energie aproape de zero, iar aceeaşi prevedere se aplică din 2020 tuturor clădirilor, este necesară o definire clară a parametrilor pe care trebuie să îi atingă o astfel de construcţie, adaugă doamna Cerna Mladin.

Actiuni urmarite in Cresterea eficientei energetice

În perioada următoare va fi publicat un ordin de ministru privind stabilirea pragurilor de consum pentru clădirile aproape zero energie, a anunţat Darrian Cotescu, consilier în cadrul Direcţiei Tehnice din MDRAP.

Mediul privat se poziţionează cu un pas înaintea autorităţilor în ceea ce priveşte aplicarea unor măsuri concrete de trecere spre clădiri foarte eficiente energetic.

În opinia unuia din prezentatorii conferintei este necesară o reformulare a tuturor criteriilor de proiectare, de urbanism, de arhitectură şi de realizare a instalaţiilor pentru a ajunge la clădiri sustenabile. Un alt participant a subliniat că prin analizarea unei multitudini de soluţii pentru creşterea eficienţei energetice a unei clădiri, poate fi stabilit un optim între costul de construcţie şi rezultatele preconizate. Prin aplicarea acestor soluţii pot fi diminuate costurile de întreţinerea cu până la 50%.

O colectie de proiecte case optimizate folosind principiile unui proiect NZEB cu iperformanta energetica ridicata este disponibila in sectiunea de specialitate a paginii noastre.

Mai jos cateva poze de la acest eveniment.