(Constructii) Placa din aschii lemnoase cu liant fenolic.

Placa din aschii lemnoase.

Placi din aschii lemnoase fabricate prin extrudare. Aceste placi se produc in grosime de 16…60mm, cele de 40…60 mm prezentand goluri longitudinale pe directia de extrudare.

Placa din aschii lemnoase avand fetele acoperite cu un finisaj foarte durabil realizat dintr-un film de melamina, folosita in constructia mobilierului expus unei uzuri intense si murdaririi frecvente: mobilier pentru bucatarii, cantine, laboratoare, scoli etc.

Placi din aschii lemnoase, fabricate prin presare. Aceste placi se produc in grosimi de 8…20 mm si pot fi uneori finisate cu email sau cu un film de melamina. (P.F.L. emailat, P.F.L. melaminat ). PAL presat este utilizat in deosebi in industria mobilei ca inlocuitor al panelului.

Element din beton celular autoclavizat de dimensiuni mici ( 40/40…40/60 cm) cu grosimi variind intre 50 si 150 mm, destinat, in functie de densitate, fie termoizolatiilor de plansee sau de pereti, fie realizarii peretilor usori de compartimetare.

Portiune orizontala pe parcursul unei scari, intre grupurile de trepte. Termeni echivalenti: podest, odihna.

Pamant care prezinta pori mari, vizibili cu ochiul liber, caracterizat prin proprietatea de a suferi tasari la umezire. In cazul constructiilor situate pe terenuri cu pamant macroporic sunt necesare masuri de protectie speciale contra patrunderii umezelii in zona fundatiilor.

Este alcatuit dintr-un amestec natural de particule sub 0,02 mm (argila), particule intre 0,02 si0,05 mm (praf) si granule cu marimea intre 0,05 si 2 mm (nisip).

Piesa din lemn, otel sau beton armat ce intra in alcatuirea acoperisului. Panele sunt dispuse orizontal, paralel cu fatada cladirii si constituie de regula suportul capriorilor; in unele cazuri, pe unele pane se pot rezema direct materialele de invelitoare ca tabla ondulata, azbocimentul ondulat etc. Piesa de forma unei prisme cu baza triunghiulara, din lemn sau din otel, utilizata ladespicarea lemnului sau la desfacerea blocurilor de piatra din zacamant.

Se foloseste introducand partea ascutita a penei in crapaturi existente sau special create si fortand-o sa patrunda in adancime prin lovituri de ciocan.

(Constructii) Piesa de lemn de forma unei prisme cu baza triunghiulara sau trapezoidala, utilizata la fixarea fortata a unor elemente de constructie intre doi pereti sau doua plansee (impanare). Penele decalaj se utilizeaza cate doua, suprapuse, formand un sistem a carui grosime creste prin impingerea fortata una catre cealalta a celor doua pene prin lovituri de ciocan.

Pana situata la creasta acoperisului.

Unghiul format de o dreapta sau de un plan cu o suprafata orizontala; in proiectare, panta se exprima fie in grade sexagesimale, fie in procente (centimetri inaltime la 100 cm desfasurare in plan orizontal).

Constructie monumentala destinata sa adaposteasca ramasitele pamantesti ale oamenilor de seama ai unei tari, care s-au ilustrat prin fapte de arme, de curaj civic, activitate stiintifica etc.

Denumire data fetei vizibile a unui perete.

Perete (de înaltime mica) din piatra, lemn, metal etc. care serveste la delimitarea teraselor, apodurilor, a marginilor unei sosele etc.

Parc imobiliar ale cărui emisii de carbon au fost reduse la zero, prin reducerea necesarului de energie și asigurarea acestuia, în măsura posibilităților, din surse cu emisii de carbon egale cu zero;

Parcarea auto alăturată clădirii sau situată în apropierea acesteia, care poate avea aceeași infrastructură electrică precum clădirea sau infrastructură electrică proprie;

Operatiunea de proiectare urbanistica prin care se determina
divizarea uneia sau mai multor proprietati funciare distincte,
destinate construirii, in scopul atribuirii, concesionarii sau
vanzarii loturilor rezultate.

(Constructii) Pardoseala executata prin îmbinarea între ele (în forma de desene geometrice) a unor piese din lemn tare (stejar, fag etc.) prelucrate special; fiecare dintre piesele de lemn (înguste si scurte) folosite la executarea acestui tip de pardoseala.

Pardoseala din lemn de esenta tare, formata prin alaturarea si imbinarea unor lame de 20…80cm lungime si 20…80 cm latime,groase de 22…25mm prevazute pe doua canturi cu lambe si pe celelalte doua cu ulucuri, pentru a se putea imbina intre ele. Lamele de parchet se pot dispune dupa diferite desene si se fixeaza pe suport prin batere in cuie sau prin lipire.

Pardoseala de lemn de esenta tare, formata prin alaturarea unor lamele de circa 20 mm latime si 10 – 20 cm lungime, groase de cca 8 mm,care se fixeaza pe suport prin lipire. Lamelele pot fi dispuse dupa diferite desene si, pentru usurarea montajului, se livreza lipite provizoriu pe un suport de hartie, care se inlatura dupa fixarea definitiva. Uneori, parchetul lamelar este livrat gata montat in panori prefabricate cu suport din lemn, PAL sau PFL. Intrucat, din cauza grosimii mici si a modului de fixare pe suport, parchetul lamelar nu poate suporta operatiile obisnuite de intretinere prin rindeluire si raschetare, acest tip de parchet trebuie in mod obligatoriu protejat cu un strat de lac dur pe baza de rasini sintetice.

Învelis, strat de scânduri, de mozaic, de asfalt, de ciment etc., asezate pe planseul unei încaperi sau al unui spatiu pe care se circula.

Primul cat al unei cladiri, avand pardoseala la o cota egala sau superioara celei a trotuarului.

(Constructii) Denumire prescurtata uzuala pentru produsele din rasini poliesterice armate cu fibra de sticla.

Document sau set de documente, structurat în format electronic și fizic, care conține informații relevante pentru renovarea energetică a clădirii și care permite menținerea imaginii de ansamblu asupra istoricului acesteia, precum și planificarea etapelor de renovare în vederea obținerii unor niveluri de renovare majoră cu un orizont de timp lung. Pașaportul pentru renovarea energetică a clădirii include foaia de parcurs elaborată pentru clădire și un registru în care pot fi stocate toate informațiile disponibile referitoare la clădire din punctul de vedere al eficienței energetice. Pașaportul pentru renovare energetică se integrează în cartea tehnică a construcției astfel cum este prevăzut în Legea nr. 10/1995, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

1.Pod ingust pentru pietoni, construit peste o cale de comunicatie.

2. Punte ingusta sau galerie acoperita care face legatura intre doua parti ale aceleiasi constructii sau intre doua constructii, pentru a permite circulatia, la inaltime, intre ele.

Modalitate de protectie anticoroziva a unor metale, bazata pe proprietatea unor agenti chimici corozivi de a determina, in anume concentratii sau in anume conditii de aplicare, o crestere arezistentei metalului respectiv la propria lor actiune. Astfel, acidul azotic concentrat cu care o piesa de fier este tratata, o face rezistenta la actiunea coroziva a acidului azotic diluat la care, fara acest tratament, fierul ar fi foarte sensibil.

Amestec de ciment cu apa.

Dispersie coloidala de hidroxid de calciu in apa, obtinuta prin „stingerea” in apa a oxidului decalciu si folosita ca liant in compozitia mortarelor de zidarie si tencuielilor.

(Constructii) Strat de material orizontal sau usor inclinat, cu fata superioara aproximativ plana, pe care urmeaza a fi asezat un element de constructie sau un strat dintr-un alt material: panouri prefabricate din beton armat asezate pe un pat de beton turnat pe loc etc.

Denumire data finisajului suprafetelor orizontale exterioare destinate circulatiei pietonale sauvehiculelor, format din blocuri din piatra, lemn sau material ceramic, montate unele langa altele pe un pat de nisip sau mortar.

Blocuri mici de piatra, beton, lemn etc. destinate pavajelor.

Pardoseala a unei incaperi sau pavaj al unei curti interioare, realizate din materiale decorative.

1.Scandura asezata vertical in spatele jgheaburile invelitorilor, acoperind capetelor capriorilor.

Rolul paziei este de a proteja de intemperii capetele capriorilor si de a crea acoperisului oterminatie orizontala continua la picatura, facand mai putin vizibila panta jgheaburilor.

2.Protectie din tabla situata la racordarea unui element vertical (cos, calcan) cu o invelitoare.Termen echivalent: sort

3. Protectie (la picatura) din tabla a terminatiei invelitorilor.

Peretele unei cladiri care are un rol semnificativ in structura de rezistenta a acesteia preluand sarcini din greutatea proprie a cladirii, din conditiile de exploatare si din actiuni exterioare acesteia asigurand descarcarea eforturilor in nivelele structurale inferioare ale cladirii.

Practicare de orificii care, in general, strabat un material dintr-o parte in cealalta. Termen echivalent: gaurire.

Energia efectiv consumată sau estimată pentru a
răspunde necesităților legate de utilizarea normală a clădirii, necesități care includ în principal: încălzirea, prepararea apei calde de consum, răcirea, ventilarea și iluminatul.

Performanța energetică a clădirii se determină conform unei metodologii de calcul și se exprimă prin unul sau
mai mulți indicatori numerici care se calculează luându-se în considerare izolația termică, caracteristicile tehnice ale clădirii și instalațiilor, proiectarea și amplasarea clădirii în raport cu factorii climatici exteriori, expunerea la soare și influența clădirilor învecinate, sursele proprii de
producere a energiei și alți factori, inclusiv climatul interior al clădirii, care influențează necesarul de energie.

În cazul categoriilor de clădiri noi sau existente, mai puțin categoria de clădiri cu alte funcțiuni, este performanța energetică a unei clădiri virtuale având aceleași caracteristici geometrice ca și clădirea reală, cerințele termotehnice minimale ale clădirilor nZEB (conform tabelelor 2.4 și 2.7) și definită din punct de vedere energetic și al nivelului de poluare prin valorile consumului total de energie primară, respectiv emisiile echivalente de CO2, conform tabelului 2.10a; în cazul clădirilor cu alte funcțiuni, noi sau existente, este performanța energetică calculată cu datele geometrice (ajustate sau nu) ale clădirii reale, cu cerințele termotehnice minimale aferente clădirilor nZEB (conform tabelelor 2.4 și 2.7), inclusiv cele privind confortul higrotermic, echipată cu sisteme virtuale de utilități predefinite, fiind predefinit inclusiv modul de utilizare (condițiile de confort și scenariile de utilizare).

Performanţă energetică a clădirii de referință este utilizată pentru completarea certificatului de performanță energetică și pentru verificarea conformităţii cu cerințele reglementare.

Energia estimată prin calcul (sau efectiv consumată) în condițiile utilizării de către ocupanți a clădirii/unității de clădire/ apartamentului cu respectarea tuturor cerințelor minime de confort privind încălzirea, prepararea apei calde de consum, răcirea, ventilarea și iluminatul. Performanţa energetică a clădirii se determină în România conform prezentei metodologii de calcul și se exprimă prin mai mulţi indicatori numerici (consumuri specifice) care se calculează luându-se în considerare izolaţia termică, caracteristicile tehnice ale clădirii și ale instalațiilor (sistemele tehnice), factorii climatici exteriori, condiţiile interioare de confort, sursele proprii de producere a energiei, alţi factori care
influenţează necesarul și, în final, consumul de energie.

Performanță energetică calculată cu date ale clădirii după finalizarea procesului de construire/renovare energetică (înainte sau după începerea exploatării), respectiv la recepția la terminarea lucrărilor, și cu date reglementare pentru modul de utilizare.

Aceasta reprezintă consumul anual de energie al unei clădiri construite, calculat în condiții standard de utilizare.

Constructie usoara intr-un parc sau intr-o gradina, formata dintr-o retea de grinzi de lemn sustinute de siruri de coloane, de stalpi, pe care se intind plante agatatoare decorative.

Lungimea curbei ȋnchise obținută prin proiecția în plan orizontal a conturului pentru evaluare.

Perioada de colt „Tc” a spectrului de proiectare este timpul necesar pentru realizarea unei oscilatii complete a undelor seismice specific unei zone si caracterizeaza conditiile seismice ale acesteia.

Se exprima in secunde (sec).

Perioadă de timp în care este evaluată performanța energetică; este de obicei un an – nu trebuie să aibă aceeași valoare ca perioada de calcul sau intervalul de calcul.

Perioadă a anului pentru care este necesară o cantitate
semnificativă de energie pentru încălzire sau răcire; sunt utilizate pentru a se determina perioadele de funcționare a instalațiilor respective.

Galerie de coloane care înconjoară un edificiu în interiorul zidului de incintă, ceea ce îl deosebește de colonadă.

Proprietate a betonului de a lasa sa treaca prin el apa, aer, radiatii etc.

Cu cat permeabilitatea betonului la apa este mai mica, cu atat rezistenta lui la inghet/dezghet, penetrare agenti externi s.a. este mai mare.

De regula, cantitatea mai mare de ciment si raportul apa/ciment mai mic conduc la micsorarea permeabilitatii (in conditiile punerii in opera corecte a betonului).

Denumire data unor baghete de lemn, variat profilate, utilizate indeosebi la acoperirea rosturilor dintre elementele din lemn (pardoseli, ferestre,usi, mobilier inzidit) si peretii cu care acestea vin in contact.

Denumire comerciala a polimetacrilatului de metil.

Placa din fibre lemnoase.

Material solid, de natura minerala, gasit ca atare in natura (piatra naturala, roca) sau realizat artificial, prin aglomerarea cu ajutorul unui liant a unor fragmente de piatra naturala (piatra artificiala turnata, piatra artificiala cu lianti) sau prin arderea unor pamanturi (piatra artificiala din pamant ars, material ceramic). Pietrele se caracterizeaza printr-o buna comportare la actiunile factorilor exteriori fizici sau chimici ca si la unele dintre solicitarile mecanice ce intervin in constructii.

Material obtinut fie prin aglomerarea unor fragmente de piatra naturala cu ajutorul unor lianti (piatra artificiala turnata, piatra artificiala cu lianti), fie prin arderea unor pamanturi (piatra artificiala din pamant ars, material ceramic) care prezinta proprietati asemanatoare celor ale pietrei naturale.

Element pentru constructie din piatra naturala ce are cel putin patru fete prelucrate.

Material de constructie obtinut prin fasonarea manuala sau mecanica a rocilor cu caracteristici fizico-mecanice potrivite conditiilor de utilizare. Pietrele naturale des folosite in constructii suntgranitele (eruptive), calcarele (sedimentare), marmurele (metamorfice) etc.

Material intrebuintat indeosebi la terasamentele cailor rutiere si ale cailor ferate dar si la prepararea unor betoane, obtinut prin spargerea manuala sau mecanica a pietrei naturale infragmente de dimensiuni centrimetrice.

Dispozitiv utilizat la presele pentru extrudarea caramizilor pentru a obtine golurile diferitelor caramizi „gaurite”.

Disipări de căldură ale unei instalații a clădirii, care nu contribuie la energia utilă/netă furnizată de instalație; acestea pot să fie nerecuperabile, recuperabile sau recuperate.

Denumire data ansamblului de desene tehnice (planuri, sectiuni, vederi, detalii, perspective etc.) ale unui proiect.

Denumire data ansamblului documentatiei scrise a unui proiect: descrieri (memorii), note de calcul, masuratori, devize, instructiuni de executie sau de exploatare (caiete de sarcini) etc.

Material granular format din fragmente de piatra dura, rotunjite prin transportul lor de catre apele curgatoare. Impreuna cu nisipul pietrisul este folosit la prepararea betoanelor. Pietrisul utilizat in constructii are diametrul granulei cuprins intre 7 si 30 mm si, exceptional, poate ajunge la 70 mm.

Material constituit din particule fine solide, colorate, insolubile in apa, uleiuri sau solventi folositila prepararea vopselelor, utilizat pentru a obtine culoarea si opacitatea vopselelor si lacurilor.

Particula solida, colorata, insolubila în mediul în care este suspendata, întrebuintata în industrie pentru colorarea vopselelor si lacurilor. Pigmentii pot fi de natura minerala, vegetala sau animala.

(Constructii)

1.Denumire data unor stalpi masivi, cu sectiuni orizontale puternic dimensionate in raport cu inaltimea lor.

2. Unealta de aschiat formata dintr-o tija din otel dur, de sectiune dreptunghiulara, patrata, rotunda, semirotunda sau triunghiulara, prevazuta cu striuri transversale ascutite, utilizata la prelucrarea manuala a suprafetelor pieselor meatlice sau din alte materiale.

(Constructii) Stâlp paralelipipedic prevazut de obicei cu o baza si cu un capitel, care serveste ca element de ornamentatie sau de consolidare a unui zid.

1.Stalp care sustine o cupola, un arc de pod, o constructie.

2.Suport pentru sustinerea conductorilor si izolatorilor la liniile de transport a energiei electrice.

Element de infrastructura (fundare) care se introduce in teren aproape pe intreaga sa lungime,vertical sau inclinat, pentru a transmite terenului incarcarile reazemelor constructiilor sau pentrua consolida terenul. Transmite solului incarcarile date de constructie prin frecare pe peretii gaurii si nu prin compresiune pe fundul sapaturii ca fundatiile obisnuite.

Se utilizeaza pentru terenuri slabe si se realizeaza din lemn, beton armat precomprimat (introducandu-se in sol prin batere) sau din beton armat monolit turnat in gauri forate.

Elemente din gresie ceramica de mici dimensiuni, de forma unui patrulater cu doua laturi convexe si doua laturi concave, destinate pardoselilor.

1.Dala din piatra naturala sau artificiala de grosime redusa, folosita in lucrari de finisaj.

2. Dala din beton armat, constituind componenta desfasurata in suprafata a planseelor din beton armat.

3. Denumire data unor elemente de forma rotunda, patrata sau de o alta forma, din materiale rigide, avand o grosime redusa in raport cu celelalte dimensiuni: placa din otel, placa din aschii lemnoase aglomerate etc.

Este fabricata din agregate usoare (piatra ponce, argila expandata etc.) si lianti, se monteaza direct pe pereti, plansee etc., prin lipire (cu bitum sau mortar de ciment). Are rol fonoizolator.

(Constructii) Panou constituit dintr-o rama placata pe ambele fete cu blind, contraplacaj sau P.F.L. dur, avand in interior o structura celulara constituita dintr-o retea de baghete din lemn sau dintr-un sistem alveolar realizat din fasii de blind, fasii de PFL dur, fagure de hartie etc., destinat indeosebi confectionarii foilor de usa.

Placa prefabricata din beton, patrata sau dreptunghiulara, cu stratul de uzura din mozaic, destinata pardoselilor interioare sau traselor circulabile. Termen echivalent: placa de mozaic.

Dala de beton cu dimensiuni de 30/30…50/50 cm, cu grosimea de 40…70 mm, destinata pavarii trotuarelor si aleilor de circulatie dar nu si a acelora carosabile, putand avea stratul de uzura mozaicat sau nu, cu suprafata divizata cu santuri sau spalata.

Se monteaza in pat de mortar pestrat-suport din beton (cele mici) sau pe pat de nisip, fara mortar (cele mari).

Element destinat finisarii peretilor incaperilor umede, confectionat din ceramica poroasa, deforma patrata sau dreptunghiulara, cu grosimea de 4…6 mm si avand fata aparenta glazurata, alba sau colorata.

Element ceramic destinat pardoselilor interioare, confectionat din gresie ceramica glazurata sau nu, de forma patrata, dreptunghiulara ori alta forma regulata care permite alaturarea fara goluri, cu grosimea de peste 6 mm.

Produs din ipsos, prezentandu-se sub forma unor elemente de 60…100 cm latime, de inaltimea unui etaj, constiuite dintr-un miez alveolar cu celulele cu diametru de 4…7 cm si grosimea peretilor de 5…8 mm si doua fete pline, prevazute sau nu cu profiluri pe cant, destinat executiei peretilor despartitori usori.

Element confectionat dintr-un beton cu ipsos si agregate vegetale: tocatura de trestie, coji rezultate din decorticarea unor seminte, rumegus de lemn, etc. in dimensiuni de cca. 40/60 cm sigrosimi de 4…10cm, putand avea goluri interioare si canturi profilate, destinat realizarii peretilor usori de compartimentare.

Element confectionat dintr-un beton din ipsos si zgura poroasa (de termocentrala, de locomotiva sau zgura de furnal expandata) cu dimensiunile de cca 40/60 cm si grosimi de 6…10 cm, putand avea sau nu goluri interioare si profile pe canturi, destinat realizarii peretilor usori decompartimentare.

Produs obtinut prin laminarea unei mase de pasta de ipsos, prinse intre doua foi de celuloza, avand grosim de 15…30 mm,latimi de 100…150 cm si lungimi de 3…5 m; se utilizeaza ca strat de finisare a peretilor interiori sau exteriori compusi din mai multe straturi (pentru acestia din urma, numai catre interior) ca si pentru placarea tavanelor constructiilor cu plante e din alte materiale decat betonul armat sau caramida.

1.Semifabricat din lemn în forma de placa, realizat prin încleierea sub presiune a unui numar de obicei impar de foi de furnir suprapuse, întrebuintat la fabricarea mobilelor, a ambalajelor, aambarcatiunilor etc.

2.Învelis de piatra, de caramida, de sticla, de lemn etc. cu care se acopera unele elemente de constructie sau unele obiecte spre a le proteja împotriva agentilor externi sau spre a le înfrumuseta aspectul.

Finisare prin acoperire cu placi de piatra, panouri din lemn, metal sau sticla, elemente deacoperire din materiale ceramice etc.

Sunt placi groase de sticla opalizata, avand fata vazuta neteda si fata opusa cu striuri paralele. Sunt albe sau colorate. Inlocuiesc placile de faianta in incaperile cu umiditate mare (bai, bucatarii).

Suprafata orizontala ce limiteaza o incapere la partea sa superioara. Tavan.

Plansa pe suport topografic vizat de Oficiul judetean de cadastru, geodezie si cartografie,intocmit la scarile 1:10.000,1:5.000, 1:2.000 sau 1:1.000, dupa caz.

Plansa care cuprinde amplasarea constructiilor subterane, in special a retelelor de utilitati urbane din zona amplasamentului: trasee, dimensiuni, cote de nivel privind pozitionarea caminelor si eredactat la scara 1:500.

1.Parte a topografiei care studiaza metodele si instrumentele necesare reprezentarii pe o harta sau pe un plan a proiectiei orizontale a obiectelor de pe suprafata pamântului.

2. (Astazi rar) Parte a geometriei care se ocupa cu masurarea suprafetelor plane; geometrie plana.

Planse redactate la scara 1:50 sau 1:100, cuprinzand planurile cotate ale tuturor nivelurilor subterane si supraterane, planurile acoperisurilor, sectiuni caracteristice, toate fatadele sidesfasurarea stradala pentru modul de integrare in tesutul urban existent, unde este cazul.

Element structural de constructie pozitionat orizontal care separa doua nivele succesive ale unei cladiri preluand incarcarile utile din incaperi si transmitandu-le structurii de rezistenta. Planseul poate fi compus din elemente unitare (lespezi, dale, placi) care se sprijina pe elemente structurale portante verticale (stalpi, pereti portanti) sau din sisteme complexe cuprinzind grinzicare sustin dale sau placi. Planseele pot fi din lemn, beton armat, sisteme de grinzi din otel asociate cu materiale diverse etc.

Plan redactat la scara 1:50 si care pune in evidenta modul de respectare a conditiilor din studiul geotehnic si masurile de protejare a fundatiilor cladirilor invecinate, la care se alatura constructiile proiectate.

Stabileste norme la nivelul unei strazi, unei piete sau a unui grup de terenuri si este documentul care specifica parametrii in care se poate construi. PUD-ul este documentul consultat de comisia de urbanism atunci cand este cerut un Certificat de Urbanism sau o Autorizatie de Construire. Daca nu exista PUD pentru terenul respectiv, Primaria cere mai intai intocmirea lui, pe baza planurilor urbanistice PUG si PUZ. PUD-ul contine normele pe care trebuie sa le respecte o constructie intr-o anumita zona: inaltimea maxima, procentul din teren ocupat de constructie, coeficientul deocupare a terenului, retragerile minime admise, destinatie (locuinte, birouri, comert, industrie, etc.).

Este un proiect deosebit de complex, care contine prevederi la scara intregului oras. Pentru Bucuresti, intocmirea PUG-ului a necesitat munca unor colective numeroase, timp de peste 10ani, in domenii foarte variate (demografic, trafic, economic, istoric etc.). PUG-ul stabileste norme generale, pe baza carora se elaboreaza, la scara mai mica, PUZ-urile si apoi PUD-urile.

Stabileste norme mai detaliate decat PUG-ul, pentru o anumita zona a orasului. Planul Urbanistic Zonal este si el un proiect complex, scump, care necesita diverse studii, avize si echipe de specialisti.

(Constructii) Retea din bare de otel cu ochiuri patrate sau dreptunghiulare, sudate intre ele in punctele de incrucisare denumite noduri, destinate armarii pieselor din beton armat. Utilizarea plaselor sudate simplifica mult manopera la montarea armaturilor.Plasele se pot livra sub forma de plase plane denumite panouri sau plase in rulouri (care au diametrul maxim de 5mm), denumite rulouri.

Semifabricat de otel cu sectiune transversala constanta avand grosimea de 5…40 mm si latimea de 160…600 mm.

(Constructii) Element de constructie al unui pod care sustine calea podului si transmite greutatea acesteia si incarcarile mobile la grinzile podului.

1.Suprafata orizontala plana a unui vehicul, a unui aparat de ridicat etc. pe care se încarca marfuri, vite etc.; p. ext.vagon sau camion deschis, fara pereti si fara acoperis, utilizat pentru transporturi

2. Element plan al unei constructii. Palier al unei scari.

3. Constructie sau suprafata de teren plana amenajata pentru efectuarea unor lucrari cu caracter tehnic, pentru instalarea unui utilaj, pentru verificarea unor masini sau aparate, pentru depozitarea unor materiale etc

Element profilat din materiale variate, situat la legatura peretilor cu pardoseala pentru a proteja finisajul peretilor in timpul operatiilor de intretinere (maturare, spalare) a pardoselii.

1.Material usor si elastic ce se obtine din scoarta arborelui de pluta si care, macinat si supus unui proces de expandare in autoclave, sta la baza mai multor produse utilizate in lucrari de izolatii acustice si termice. Deasemeni, pluta fin macinata este utilizata la fabricarea linoleum-ului.

2. Platforma plutitoare formata prin legarea intre ele cu cabluri a mai multor trunchiuri de copac, constituind un sistem economic de transport al lemnului pe apa.

(Constructii) Element din tabla indoita, constituind terminatia la picatura a unei invelitori.

Denumire invechita pentru pardoseala din scanduri din lemn.

Element de constructie orizontal al unei scari care face legatura intre doua rampe ale acesteia. Termen echivalent: palier, odihna.

Proiect de organizare a executiei lucrarilor sau documentatie de organizare a executiei lucrarilor.

Cuprinde descrierea tuturor lucrarilor provizorii pregatitoare si necesare in vederea asigurarii aplicarii tehnologiei de executie a investitiei. Este necesar in toate cazurile in care se realizeaza o investitie.

Material termoplastic incolor si transparent, cu o buna comportare in raport cu intemperiile si lumina si avand calitati mecanice superioare, utilizat la corpurile de iluminat pentru piete si arterede circulatie, la unele piese de echipament casnic etc.

Material termoplastic, rezistent la agenti chimici, flexibil, cu bune calitati mecanice, utilizat larealizarea unor piese de mobilier, a unor produse de uz casnic, a unor utilaje tehnologice etc.

Rasina sintetica, stand la baza unui grup de materiale plastice cu proprietati fizico-mecanice situate intre cele ale bitumului si cele ale cauciucului, foarte stabile la actiunea radiatiilor si la cea a oxigenului din aer, avand caracteristici mecanice superioare produselor pe baza de bitum, utilizate in lucrari de hidroizolatii.

Substanta in a carei molecula se pot gasi, repetate de mai multe ori, grupari de atomi asemenea (meri). La polimeri se poate ajunge, fie printr-o regrupare moleculara (mai multe molecule mici asemenea grupandu-se intr-un polimer), fie printr-o reactie intre substante diferite care are ca rezultat formarea unei molecule cu caracteristicile unui polimer. Polimerii constituie componentiide baza ai rasinilor sintetice.

Material termoplastic incolor si transparent cu calitati mecanice superioare, utilizate la realizarea cupolelor folosite ca luminatoare zenitale la unele corpuri de iluminat, la unele piese de mobilier etc.

Rasina sintetica stand la baza unor materiale termoplastice cu bune proprietati mecanice, inertie chimica, stabilitate la temperaturi joase si ridicate (pana la 170°C), folosita in instalatii (tuburi), mobilier etc.

Material termoplastic folosit in constructii ca un material termoizolant de mare eficienta (indeosebi sub forma de polistiren expandat si extrudat) si la realizarea carcaselor a diferite produse si echipamente de uz casnic (sub forma de polistiren rezistent la soc).

Polistiren in masa caruia, prin procedee diverse, s-au creat numerosi pori de foarte mici dimensiuni; polistirenul expandat este un foare bun izolant termic. Termeni echivalenti: polistiren celular, styropor.

Polistiren cu rezistenta mecanica sporita a carui forma s-a obtinut prin procedeul de extrudare.

Rasina sintetica stand la baza unor materiale plastice utilizate in domeniul izolatiilor temice (poliuretan rigid spumos), in productia mobilei (poliuretan spongios rigid, poliuretan spongioselastic), la prepararea unor vopseluri si lacuri.

Unealta a zidarului si a dulgherului, folosita pentru a stabili orizontalitatea suprafetelor sau a grinzilor.

Mecanism, dispozitiv sau instalație care transferă căldura din mediul natural – aer, apă sau sol – către clădire sau către instalații industriale, inversând fluxul natural al căldurii, astfel încât să circule de la o temperatură mai scăzută spre una mai ridicată. În cazul pompelor de căldură reversibile, acestea pot transfera căldura din clădire către mediul natural;

Echipament care preia căldura dintr-un mediu la o anumită temperatură mai scăzută și o transferă unui mediu la o temperatură mai ridicată; poate funcţiona în regim de încălzire (când furnizează căldură) sau în regim de răcire (în cazul pompelor reversibile).

Echipament tehnic care furnizează energie pentru două
sisteme tehnice diferite ale unei/unor clădiri sau unitate/unităţi de clădire ca de exemplu sistemul de încălzire și sistemul de apă caldă de consum, în funcționare alternativă sau simultană.

Denumire ce evidentiaza caracterul structural al unui element de constructie. Termeni echivalenti: purtator, de rezistenta.

Material ceramic obtinut din argile cu foarte putine impuritati carora, prin unele adaosuri, li se confera capacitatea de a vitrifia (v.vitrifiere) in conditii controlate. In constructii, din portelan se executa obiecte sanitare, unele produse cu caracter decorativ etc.

Galerie ce ornează fațada unei clădiri ori biserici, formată dintr-un șir de coloane, iar, uneori, deasupra se află și un fronton; un spațiu, delimitat pe cel puțin una dintre laturi de o suită de coloane unite între ele prin arcade sau antablamente.

O astfel de galerie exterioară, mărginită de o colonadă, uneori cu arcade, servește ca loc de adăpost sau de plimbare în jurul unei piețe, al unei clădiri, al unei grădini etc. sau ca intrare monumentală într-un edificiu.

În esență, porticul este o prispă cu coloane sau intrare într-o clădire, ori o alee acoperită, susținută de coloane plasate la distanțe egale.

Porticul este o caracteristică principală a templului grec și a devenit un element important în arhitectura romană și în stilurile arhitecturale clasice dezvoltate din aceasta.

Ansamblul de constructii si instalatii care servesc la transformarea curentului electric de medie tensiune in curent electric de joasa tensiune (24 V / 380 V). Termen echivalent: post TRAFO

Prescurtare a indicelui urbanistic „Procent de ocupare a terenului”.

Reprezinta raportul din treproiectia la sol a constructiei ridicata deasupra cotei terenului natural si suprafata parcelei. In calculul proiectiei nu se includ iesindurile in consola in afara planului fatadei, a balcoanelor inchise sau deschise si nici elementele cu rol decorativ sau de protectie ca stresini, copertine etc. Curtile de aerisire cu suprafata pana la 2,0 mp inclusiv, intra in suprafata construita. Procent maxim deocupare a terenului – reprezinta procentul maxim admis de regulamentele urbanistice in zona respectiva.

Stare de divizare a unui material solid in particule fine ce pot pluti in aer.

Termen echivalent: pulbere.

Este alcatuit din cenusa de termocentrala sau din filer de calcar, hidrofobizate cu pacura parafinoasa.

Se foloseste la izolarea termica a teraselor.

1.Traversa inferioara a tocurilor usilor si ferestrelor.

2. Denivelare in pardoseala in dreptul trecerii dintr-o incapere in alta sau intre exteriorul si interiorul unei cladiri.

Momentele oportune, în ciclul de viață al unei clădiri, pentru realizarea unor renovări privind eficiența energetică;

Element de beton realizat in serie, de regula intr-o hala special amenajata, care urmeaza sa fie transportat si montat pe santier.

Adeziv pe baza de neopren in benzina sau alti solventi organici, sub forma de pasta vascoasa, se utilizeaza pentru lipirea materialelor din polimeri (PVC, fenoplase stratificate), PFL, pe beton,lemn, panza, metal etc.

Pe factură de energie electrica, acesta se împarte în 62% energia electrică activă și 38% taxe și alte costuri (TVA, extracție, distribuție, sistem, co-generare, certificate).

Dispozitiv de fixare sau ancorare, destinat a fi intodus in mortar sau in beton inainte de intarirea acestora, format dintr-o tija metalica, rotunda sau profilata, careia i se da prin daltuire, crestare sau indoire, o forma neregulata care sa impiedice smulgerea din materialul in care a fost ingloabata. De regula, capatul aparent al prozonului este prevazut cu filet interior sau exterior.

Unealta de otel în forma de bara, cu un capat conic, care serveste, de obicei, la perforarea sau lalargirea gaurilor materialelor metalice;

1.Proces de trecere a liantilor din starea fluida sau plastica, in stare solida. Indicatorii care definesc caracteristicile prizei unui liant sunt:” timpul de incepere a prizei ” si ” timpul determinare a prizei”, ambele determinate cu ajutorul aparatului VICAT.

2. Aparat electric prevazut cu orificii speciale (in care se gasesc contacte legate la reteaua de alimentare cu energie electrica) ce permite, prin folosirea unei fise (stecher) ale carei picioare patrund in orificiile prizei, conectarea consumatorilor mobili la reteaua electrica.

Trecerea de la faza de beton proaspat la faza de beton rigid (a nu se confunda cu betonul intarit).

operatorul care produce energie: termică, energie nucleară, hidro, solară, eoliană, responsabil să o introducă în SEN – Sistemul Energetic Național.

Algoritm pentru repartizarea orară, pe baza unui model matematic, a consumului de energie electrică înregistrat lunar prin punctele de măsurare la care, conform reglementărilor, nu este obligatorie montarea unui contor cu înregistrare orară a consumului. Profilele de consum se stabilesc de catre operatorul de distribuţie cu aprobarea ANRE şi pot fi diferenţiate pe tipuri de consumatori. Profilele de consum pentru un anumit tip de consumatori sunt unice pe teritoriul operatorului de distribuţie respectiv.

Documentatia tehnica care concretizeaza forma, dimensiunile, elementele decorative si functionale precum si caracteristicile constructive ale unui obiect arhitectonic.

Proiectul pentru autorizarea executarii lucrarilor de
constructii (DTAC),  necesar emiterii autorizatiei de construire, este
extras din proiectul tehnic (P.Th.) si se elaboreaza in
conditiile prevederilor prezentei legi si in conformitate cu
continutul-cadru cuprins in anexa nr. 1 a lg. 50/91.

Documentatia tehnica ce concretizeaza caracteristicile constructive ale unui obiect arhitectonic din punctul de vedere al structurii de rezistenta si cuprinde descrierea constructiva a fiecarui element structural.

Documentatia – piese scrise si desenate -, care cuprinde
solutiile tehnice si economice de realizare a obiectivului de
investitii si pe baza careia se executa lucrarile autorizate.

A face un proiect  (1); a intentiona, a planui. 2. Tranz. A elabora un proiect (3). 3. Tranz. A face o proiectie (1), a reprezenta schematic un corp pe o suprafata sau pe un plan, dupa anumite reguli geometrice.

Institutie, societate comerciala sau persoana autorizata avand dreptul de a intocmi, semna si stampila proiecte de specialitate.

1.Procesul de elaborare a unui proiect si rezultatul acestui proces.

2. Trimiterea unui fascicul sau jet de particule (energetice sau materiale) ori a unor corpuri pe o anumita directie (proiectarea unei imagini pe un ecran, propulsarea unui proiectil sau a unei rachete, proiectarea nisipului cu ajutorul aerului comprimat pe suprafetele ce trebuie sablate, proiectarea betonului pe pereti prin torcretare etc.)

Este documentatia scrisa si desenata care se elaboreaza la solicitarea investitorului, pe baza de contract, de catre regii autonome, societati comerciale de proiectare sau consultanta, care fac parte din documentele licitatiei si pe baza carora se elaboreaza ofertele.

Se intocmeste pe baza studiului de fezabilitate si/ sau a studiului tehnico-economic aprobat si trebuie sa contina, in principal:

• planurile si toate detaliile necesare stabilirii cantitatilor de lucrari
• listele cu cantitati delucrari
• utilaje si echipamente
• capacitati de productie
• planuri de ansamblu si montaj
• indicatoritehnico-economici
• solutii constructive
• studii de teren
• autorizatii
• avize
• etc.

El contine informatiile necesare si suficiente pentru realizarea constructiei.

Desemnează zona de intrare, mărginită în exterior de coloane, ce permite accesul în naosul unui templu grecesc, ori într-o biserică creștină;

Poartă monumentală spre intrarea templelor grecești;(intrare Acropole)

mic producător de energie din surse regenerabile cu o putere instalată sub 27kW.

Porțiune din anvelopa unei clădiri, în care valoarea fluxului termic este sensibil modificată ca urmare a faptului că izotermele nu sunt paralele cu suprafețele elementelor de construcție. Parte a elementelor de construcție care alcătuiesc anvelopa clădirii în care fluxul termic este mai intens decât în rest, fiind modificat printr-o:

a) penetrare totală sau parțială a anvelopei clădirii de către materiale cu o conductivitate termică diferită și/sau

b) schimbare în grosimea structurii și/sau

c) diferență între suprafețele interioare și exterioare, cum există la intersecțiile între perete/pardoseală/tavan.

Punte termică având o secțiune uniformă în lungul uneia din cele trei
axe ortogonale.

capacitatea tehnică maximă necesară unui consumator.

Ne imaginăm, de exemplu, un bec cu o putere de 4 watt. O locuință cu o suprafaţă de aproximativ 100 mp primește de la furnizor/distribuitor o putere maximă dată de rețea de 11kW monofazat sau 30kW trifazat.

Acest lucru înseamnă că, în situația unui contract de consum monofazat, suma tuturor consumatorilor într-un anumit moment, denumită și putere instantanee, trebuie să fie sub 11kW.

Atunci când puterea consumată este mai mare decât puterea disponibilă (exemplu: un mare consumator intră în funcțiune), echipamentul de protecție este decuplat (așa-zisul moment în care “sare siguranța”) pentru a proteja rețeaua proprie, dar și pentru a respecta dimensionarea rețelei comunității.

Puterea electrică medie absorbită de unitatea de pompă de căldură
într-un interval de timp dat, care include: puterea de intrare pentru funcționarea compresorului (sau a arzătorului și orice altă sursă de energie pentru dezghețare), puterea de intrare pentru dispozitivele de control și siguranță și puterea dispozitivelor care asigură vehicularea agentului termic.

Puterea termică maximă a unui echipament, exprimată în kW, specificată și garantată de producător, care poate fi furnizată în timpul exploatării continue, respectându-se randamentele nominale specificate de producător.

Sunt materiale de origine vulcanica sau roci sedimentare folosite ca si adaosuri la producerea cimenturilor puzzolanice, pentru a reduce consumul de clincher Portland a carui producere estemare consumatoare de energie.