Improscarea fetei vizibile a unui material sau produs, cu nisip sau cu alt material cu granule duresi aspre, in vederea curatirii sau a obtinerii unei suprafete mate sau satinate.

1.Distanta maxima dintre un arc de curba si coarda care uneste extremitatile acestui arc, masurata perpendicular pe coarda.

2. Deformarea maxima a unei bare supuse la incovoiere,masurata ca la pct.1.

1.Denumire data in statica constructiilor unei piese plane, nedeformabila in planul ei, ce actioneaza ca factor de rigidizare a unei constructii.

2. Disc perforat din tabla sau material plastic, folosit in unele cazuri la asamblarile cu suruburi si buloane pentru a repartiza mai bine presiunea acestora asupra pieselor solidarizate astfel, precum si pentru a impiedica deteriorarea acestora din urma prin frecarea de piulita a capului surubului sau bulonului.

1.Parte tare de obicei lemnoasa, care se gaseste in mijlocul unui fruct si care contine samanta.

2.Sambure central: Parte a sectiunii unei piese in care pot fi aplicate sarcini normale la sectiune fara ca aceasta sa aiba ca urmare aparitia pe sectiune a unor eforturi de semne diferite.

3.Sambure de beton armat: v. stalpisor

Loc pe care se construieste (sau se repara) o cladire, un obiectiv industrial, un pod, un baraj, o sosea etc., împreuna cu materialele si instalatiile necesare desfasurarii acestei activitati.

Denumire data unui strat de acoperire executat din mortar, avand fie functiunea de a proteja un material usor degradabil (sapa de protectie), fie pe aceea de a constitui un strat-suport neted in vederea aplicarii unui alt material (sapa de egalizare).

Excavatie facuta in pamant pentru a permite executarea fundatiei unei cladiri. In cazul fundatiilor din beton sau din beton armat, groapa de fundatie se executa de forma si marimea talpii defundare pentru a o folosi ca si cofraj la turnarea fundatiei.

Incarcarea, actiunea unei forte.

Fir de metal cu sectiune constanta de dimensiuni milimetrice sau submilimetrice.

Alcatuire structurala nedeformabila alcauita din bare dispuse tridimensional, folosita cel mai adesea in constructia acoperisurilor pentru a realiza dispozitivul de sustinere a suportului invelitorii.

Sarpantele se pot executa din lemn, otel, beton armat etc.

Scandura prevazuta pe ambele canturi cu cate un profil intrat (falt) astfel dispuse incat sa permita imbinarea a doua scanduri alaturate.

Scandurile faltuite sunt destinate realizarii captuselilor interioare sau exterioare ale constructiilor din lemn si, de regula, au fata aparent rindeluita.

Element nestructural ce realizeaza comunicarea intre caturile unei cladiri sau intre nivelul terenului exterior si primul cat al cladirii.

O scara se compune din una sau mai multe portiuni inclinate numite RAMPE, prevazute cu trepte a caror suprafata orizontala asigura circulatia fara pericol de alunecare. La nivelul fiecarui cat si uneori si intre nivele, rampele unei scari sunt intrerupte de suprafete orizontale numite PALIERE sau PODESTE.

Este facuta pentru a masura puterea unui cutremur. Este o scara logaritmica, pentru ca magnitudinea, dupa Richter, corespunde logaritmului masurarii amplitudinii undelor de volum (de tip P si S), la 100 km de epicentru si este este gradata de la 1 la 9. De obicei intensitatea cutremurelor nu se exprima în numere întregi, ci în numere fractionare.

Fixare in beton sau in zidarie prin inglobare la executie sau prin cimentare ulterioara a unui dispozitiv de ancorare in asa fel incat legatura sa reziste indiferent de directia si sensul solicitarilor la care este supusa.

Dispozitiv demontabil sau mobil format din sisteme de bare verticale, orizontale si uneori oblice care permite formarea unei platforme de lucru situate la diferite nivele in functie de necesitatile desfasurarii lucrarilor de constructie, finisaj sau instalatii. Prin extensie: denumire data unor dispozitive cu aceeasi functiune cu rezolvari deosebite: schela autoridicatoare, schela suspendata etc.

Denumire data sistemelor structurale ale constructiilor bazate pe utilizarea elementelor desustinere verticale izolate (stalpi), asociate cu diferite tipuri de plansee.

In intelesul prevederilor art. 3 din lg. 50/1991, este necesara emiterea unei
autorizatii de construire si/sau de desfiintare, dupa caz, numai
in situatia in care pentru realizarea schimbarii de destinatie a
spatiilor sunt necesare lucrari de constructii pentru care legea
prevede emiterea autorizatiei de construire.

Acţiunea prin care, pe parcursul derulării unui contract, consumatorul decide, prin opţiune liber exprimată, să înceteze raportul contractual cu furnizorul actual şi să încheie contract de furnizare cu un alt furnizor.

Sistem constituit din conducte prin care circula fluide, situate in medii deasemenea fluide, in asa fel incat sa se favorizeze cedarea caldurii de la un fluid la altul.

Schimbatoare de caldura cu variate rezolvari sunt folosite in instalatiile de incalzire , de conditionare a aerului, de preparare a apei calde menajere.

Strat foarte subtire de mortar de ciment fara nisip, aplicat pe fata unei tencuieli sau a unui beton pentru a obtine o suprafata perfect neteda si lipsita de porozitati. De regula, sclivisirea se efectueaza imprastiind praf de ciment pe tencuiala sau betonul proaspat si netezind bine cu mistria sau cu o drisca mica metalica.

Piesa metalica utilizata la consolidarea imbinarii elementelor din lemn in lucrarile de dulgherie.

O scoaba se prezinta sub forma unei bare de otel rotund sau patrat, avand capetele indoite la 90° si ascutite, pentru a fi facute sa patrunda in lemn prin batere cu ciocanul.

Pierderea omogenitatii amestecului de agregate la beton prin separarea partii fine de cea medie si de cea cu granulatie mare (> 16 mm). Fenomenul este uneori confundat cu deficienta calitativa a stratului de acoperire al armaturii (strat incomplet).

Separarea materialului granular din beton sau din mortar in straturi de consistenta diferita.

Soba mare ca un cuptor în zid, folosita la încalzirea unei camere . Camin (pentru foc).

1.Conducta de forma literei U rasturnat care permite transferarea unui fluid de la un nivel mairidicat la unul mai scazut, atunci cand un obstacol impiedica acest transfer de a fi efectuat prinscurgere directa.

2. Piesa de protectie ce se monteaza intre scurgerile aparatelor sanitare sau scurgerile de pardoseala si conductele de evacuare a apelor uzate pentru ca, prin sacul umplut cu apa pe care il formeaza, sa impiedice parunderea gazelor din reteaua de canalizare in incaperi.

Material de constructie din categoria betoanelor sau mortarelor care, dupa punerea in lucrare prezinta un aspect asemanator cu cel al pietrei naturale; la aceasta se ajunge utilizand ca agregate praf si sfaramaturi de piatra in locul nisipului si pietrisului.

Piesa de cherestea cu sectiune patrata sau apropiata de patrat, prezentandu-se ca o bagheta culatura mare in sectiune de cel mult 6 cm.

Roca cu structura stratificata, avand proprietatea de a se desface in foi subtiri.

Sistemul tehnic al unei clădiri care cuprinde totalitatea echipamentelor, produselor, programelor tip software, aplicațiilor integrate de acces și vizualizare date și serviciilor de inginerie care pot asigura funcționarea eficientă din punct de vedere energetic, economică și sigură a sistemelor tehnice ale clădirii prin control automat și prin facilitarea gestionării manuale și/sau de la distanță a acestora;

Combinație a componentelor necesare asigurării unei forme de tratare a aerului interior, prin care temperatura este controlată sau poate fi coborâtă. Prin climatizare se poate realiza și controlul umidității și purității aerului;

Combinație a componentelor necesare pentru a asigura o formă de tratare a aerului interior prin care este asigurată creșterea temperaturii;

Totalitatea echipamentelor tehnice ale unei clădiri sau ale unei unități de clădire destinate pentru încălzirea spațiului, răcirea spațiului, ventilare, apă caldă menajeră, iluminat integrat, automatizare și control, generare de energie electrică in situ sau pentru o combinație a acestora, inclusiv acele sisteme care folosesc energie din surse regenerabile și care pot fi prevăzute cu soluții de stocare;

ansamblul echipamentelor tehnice ale unei clădiri/unități
de clădire destinate pentru încălzirea spațiului, răcirea spațiului, ventilare, apă caldă menajeră, iluminat integrat, automatizare și control, generare de energie electrică in situ sau pentru o combinație a acestora, inclusiv acele sisteme care folosesc energie din surse regenerabile și care pot fi prevăzute cu soluții de stocare.

Sisteme concepute pentru a produce energie electrică, instalate în spațiul unde se află clădirea sau într-un spațiu delimitat aferent acesteia și care sunt integrate funcțional și/sau adiacente clădirii și cu instalația sa electrică, incluzând, în special, sisteme de generare din surse regenerabile de energie;

Material de invelitoare format din placi de lemn cu sectiune aproape dreptunghiulara, obtinute prin despicarea trunchilor de copac si care se folosesc prin alaturare si suprapunere in siruri alternate, asemenea tiglelor-solzi.

(Constructii) Sant ingust sapat sau prevazut din executie intr-un element de constructie, cel mai adesea pentru ascunderea unei conducte ce nu trebuie sa ramana aparenta. Dupa montarea conductelor, sliturile se inchid se plasa de rabit si se tencuiesc.

Parte a unei cladiri, situata la baza acesteia si avand rolul de a o proteja de actiunea umezelii din sol, a apelor de ploaie si zapezii, precum si de degradare prin murdarire sau lovire. Pentru aceste considerente, soclurile cladirilor se executa din materiale rezistente si durabile si care permit o intretinere simpla si eficace.

1. Partea de jos (mai proeminenta) a unei cladiri, a unui gard, a unui grilaj de fier etc.

2.Postament, picior de sustinere, suport pentru o coloana, o statuie etc.

Tip de sol cu proprietatea de a-si modifica volumul atunci cand se modifica cantitatea de apa continuta.

Element de arhitectura aflat in interiorul sau exteriorul cladirilor la baza golului ferestrelor.

Solbancul exterior trebuie sa preia apele de ploaie prelinse pe ferestre si sa impiedice murdarirea fatadei; cel interior trebuie sa acopere zidaria parapetului ferestrei cu un finisaj usor de intretinut, uneori sa acopere elementul incalzitor – radiator sau convector- si rareori, sa permita colectarea apelor de condens ce se preling, pe timp friguros, pe fata interioara a geamurilor.

Este un element de constructie executat deasupra partii exterioare a parapetelor ferestrelor sau a usilor pentru protejarea lor de scurgerea apei de ploaie. In mod frecvent solbancul este executat din beton si este acoperit cu tabla din aluminiu, zinc, cupru sau otel inoxidabil.

Actiunea de legare intre ele a unor piese pentru a le face sa participe impreuna la preluarea si transmiterea eforturilor ca si cum ar forma o piesa unica; rezultatul acestei actiuni. In functie de materialele din care piesele sunt realizate, solidarizarea se poate face prin incleiere, sudatura, nituire, bulonare, batere in cuie, imbinare dulghereasca etc.

Material alcatuit din vata de zgura (sau de sticla), prinsa intre foi de tabla, furnir de lemn, placiPAL, PFL, materiale din polimeri etc., se monteaza pe plafoane si pereti. Are rol fonoizolator.

Masina cu ajutorul careia se realizeaza infigerea in pamant a pilotilor de lemn, metal sau betonarmat, prin batere.

Soneta este prevazuta cu un ciocan greu, pe care un dispozitiv mecanic sau hidraulic il ridica la o anumita inaltime pentru a-l lasa apoi sa cada pe capul pilotului care, in acest fel, este facut sa patrunda fortat in pamant.

Categorie de produse cu caracteristici specifice, diferentiate de alte produse asemanatoare de aceeasi natura prin parametri precum forma, dimensiune,culoare.

Totalitatea obiectelor unei multimi, repartizata pe sorturi.

Este o unealta formata dintr-o lama triunghiulara de otel cu mâner de lemn, folosita la netezit sau la razuit tencuiala, chitul etc.

Denumire folosita uneori pentru plinul de zidarie ce desparte doua ferestre.

1.Denumire data suprafetei neregulate ramase in urma spargerii unui solid.

2. Fragment rezultat in urma spargerii unui obiect, a unei pietre.

3. Deschizatura facuta prin spargerea intr-un planseu,intr-un perete.

Spațiu încălzit, răcit, umidificat sau dezumidificat după caz, până la valori
prestabilite ale parametrilor interiori de confort, cu scopul asigurării condițiilor de confort termic

O parte a unei încăperi, o încăpere sau un grup de încăperi adiacente care
aparțin simultan unei zone termice și unei zone deservite de instalații pentru fiecare utilitate.

Vopsitorie cu lapte de var, utilizata uneori pentru finisarea peretilor constructiilor tencuite cumortar de var sau cu mortar de argila.

Cu structura celulara, asemanatoare celei a unui burete: cauciuc spongios, sticla spongioasa etc.

Piesa de lemn sau de metal, orizontala sau oblica, folosita ca element de distantare si sprijinire acofrajelor, sapaturilor, in timpul executarii lucrarilor de constructii.

Reazem.

(Constructii) Primul strat al tencuielii realizat din mortar fluid (consistenta 11-13 cm). Spritul (denumit si strat de amorsa) trebuie sa asigure o aderenta foarte buna la stratul suport.

1.Insusirea de a fi stabil, solid, trainic; soliditate, statornicie; fermitate.

2. Durabilitate, trainicie.

3. Proprietatea unui obiect de constructie de a-si mentine pozitia sau de a reveni la pozitia initiala dupa ce a fost supus la eforturi majore (vant, seism etc.)

4.Faptul de a-si pastra locul, dea nu fi miscat din loc; fixitate.

5. Spec. (Fiz.) Proprietate a unui corp de a-si mentine pozitia saude a reveni in pozitia initiala.

1.Care impiedica actiunea unor factori de natura sa aduca schimbari caracteristicilor sau starii unui produs.

2. In chimia polimerilor: adaos care diminueaza pericolul degradarii unui material plastic prin actiunea radiatiilor, oxigenului din aer.

Element vertical al structurii de rezistenta a unei cladiri, cu lungime mare in raport cu dimensiunile sectiunii, care asigura preluarea si transmiterea de sarcini mari de la grinzi lafundatii. Este solicitat mai ales la compresie.

(Constructii) Element structural vertical din beton armat inclus in gabaritul zidariei si ancorat in centurile inferioara si superioara avand rolul de a imbunatati comportarea zidariei in conditii ce ar putea genera eforturi capabile sa o distruga sau in portiuni puternic solicitate (sectiuni reduse de zidarie incarcate pina aproape sau chiar peste capacitatea portanta a zidariei).

Standard adoptat de Comitetul European de Standardizare, de Comitetul European de Standardizare Electrotehnică sau de Institutul European de Standardizare în Telecomunicații și pus la dispoziția publicului.

Ansamblu de masini, mecanisme si dispozitive auxiliare care serveste la prepararea betoanelor; spre deosebire de fabrici, care au un amplasament fix si o productie permanenta si continua, statiile de betoane au caracter temporar si pot fi mutate pe amplasamente diferite in raport cu necesitatile investitiilor pe care le deservesc.

Ansamblul constructiilor si instalatiilor care servesc la neutralizarea nocivitatilor continute de apele uzate din retelele de canalizare sau rezultate din unele procese industriale pentru a se evita poluarea cursurilor de apa in care ele sunt deversate.

Ansamblul de constructii si instalatii care servesc la transformarea curentului electric de inalta tensiune in curent electric de medie tensiune.

Ansamblul de constructii si instalatii care servesc la corectarea calitatii apei naturale pentru a o face proprie pentru consum.

Etansarea unei discontinuitati intre doua elemente de constructie sau de instalatii prin indesarea in acest spatiu a unui material maleabil: Calti, plumb, un mortar gros etc.

Termen echivalent: matare.

Substanta amorfa, trnsparenta, translucida sau opaca, continand bioxid de siliciu si diversisilicati, intrebuintata in constructii sub forma de geamuri, produse de formare diferite, aglomerate si tesaturi din fibre.

Sticla de securitate realizata prin inglobarea in sticla ordinara a unei plase din sarma de otel care impiedica, la spargere, raspandirea cioburilor.

Sticla de compozitie speciala care printr-un tratament termic potrivit este facuta sa cristalizeze in timpul racirii, ceea ce ii confera caracteristici comparabile cu cele ale gresiei ceramice.

Denumire data sticlelor care, datorita unor masuri speciale, nu formeaza la spargere cioburi taioase: sticla armata, sticla securizata, sticla triplex.

Sticla transparenta, perfect plana, obtinuta prin procedeul float (la 2000 grade Celsius sticla topita curge pe o baie de cositor).

Sticla cu emisivitate redusa. Este o sticla clara, transparenta pe care se aplica o pelicula de grosime microscopica dintr-un oxid de metal. Acest film permite trecerea luminii dar blocheaza evacuarea caldurii prin sticla, reducand astfel pierderea de caldura. De asemenea sticla low-E reduce radiatiile ultraviolete protejand in acest fel obiectele dintr-o incapere contra decolorarii.

Polimetacrilat de metil.

Masa buretoasa obtinuta prin racirea si taierea in blocuri sau placi a unor topituri de sticla in care prin diferite mijloace s-a determinat producerea unei degajari de gaze.

Sticla spongioasa este un eficace izolator termic. Termen echivalent: sticla spongioasa.

Sticla supusa unui tratament termic constand in incalzire urmata de racire brusca, cu calitati mecanice superioare; la spargere, aceasta sticla se transforma in intregime intr-o masa de granule mici, netaioase, neraspandind cioburi periculoase.

Denumire data silicatilor de sodiu si de potasiu care se pot dizolva in apa supraincalzita dand solutii siropoase cu aspect sticlos, utilizate ca stabilizator al solurilor necoerente, la protectia ignifuga a lemnului etc.

Sticla poroasa.

Mai multe foi de sticla suprapuse si lipite intre ele.

Grupare de elemente de forma geometrica regulata, dispuse ordonat unele langa altele si unele peste altele.

Dispozitiv de protectie a incaperilor impotriva luminii excesive format dintr-o perdea, dintr-o tesatura sau impletitura ce se infasoara pe un rulou orizontal situat la partea superioara aferestrei, putand fi montat la exterior, intre cercevelele extrioare si interioare sau in interiorul cladirii.

Denumire data modalitatii de dispunere a unei substante sau a unui material sub forma unei paturi de grosime relativ uniforma, asezata peste sau intre alte materiale sau substante, rezultand din procese geologice (roci sedimentare, roci metamorfice de presiune) sau din procese tehnologice (straturi termoizolante, straturi fonoabsorbante, straturi de protectie etc).

Strat alcătuit din două sau mai multe materiale, având conductivități
termice diferite, dar care poate fi considerat ca un strat omogen, cu o conductivitate termică echivalentă.

Strat de grosime constantă, având caracteristici termotehnice uniforme sau care pot fi considerate uniforme.

Strat de material izotrop, de grosime constantă, având caracteristici
termice care sunt uniforme sau care pot fi considerate ca fiind uniforme.

Directionarea globala sau pe domenii de activitate, pe termen scurt, mediu si lung, a actiunilor menite sa determine dezvoltarea urbana.

Stratificatie. Dispozitia straturilor unui material.

Streasina. Portiune a invelitorii scoasa in afara planului fatadei unei cladiri, cu scopul de a o apara de apele de ploaie si uneori de soare.

(Constructii) Zidarie executata in strepi: Mod de terminare a unui masiv de zidarie in asa fel incat unele caramizi sa iasa in afara in timp ce altele se afla in retragere, fie pentru a permite continuarea zidariei prin tesere cu cea deja realizata, fie pentru a se asigura o mai buna legatura intre zidaria de caramida si elementele turnate pe loc din beton armat, precum samburii din beton armat,peretii din beton turnat etc.

1.Mod de organizare interna a elementelor sau a partilor care constituie un ansamblu (sistem) concret sau abstract.

2. Sistem unitar format din totalitatea elementelor de rezistenta ale unei constructii.

3. Caracteristica de conformare a unui material: structura granuloasa, fibroasa etc.

Ansamblu format din elemente de constructie (fundatie, stalpi, stalpisori, grinzi, centuri, peretiportanti, plansee) care au rolul de a sustine constructia in cazul unor suprasolicitari.

Structura spatiala alcatuita din rigle (grinzi) si stalpi, legati rigid in noduri.

Componenta a unei cladiri, avand rolul de a prelua sarcinile care rezulta din greutatea proprie aconstructie si din conditiile de exploatare a acesteia, precum si din actiunea unor factori exteriori (vant, cutremur, tasari inegale ale solului) si de a le transmite, prin intermediul altor componente structurale, in cadrul unui sistem organizat, solului pe care cladirea este situata.

1.Material obtinut din mortar de ipsos armat cu calti si unele adaosuri pentru marirea rezistenteisi stabilitatii la umezeala, utilizat la realizarea unor ornamente inglobate in tencuiala peretilor sau tavanelor.

2. Stucomarmora

1.Material de constructie format din mortar si ipsos amestecat cu gelatina, clei si (uneori) cu coloranti minerali, care prin uscare si lustruire capata aspect de marmura.

2. Material, sub formade pasta, folosit pentru decoratii arhitectonice, care se prepara dintr-un amestec de var stins vechi, praf de marmura si praf de creta.

Este o tencuiala decorativa, lucioasa, pentru interior, special conceputa pentru obtinerea unei suprafete netede si lucioase, cu efect decorativ ce imita marmura.

Decoratie executata din mortar de ipsos sau din stucomarmora.

Piatra artificiala pe baza de ipsos sau din clei si coloranti, imitand aspectul marmurei naturale

Este o analiza, pe baza datelor tehnice si economice ale investitorului, care identifica sursele posibile de finantare si amplasarea potentiala a obiectivului de investitii avand drept scop fundamentarea necesitatii si oportunitatii realizarii investitiei.

Documentatie tehnica ce analizeaza stratificatia si proprietatile fizico-mecanice ale terenului, prezenta apei subterane, adancimea nivelului freatic, adancimea optima de fundare a constructiei, capacitatea portanta a solului, face precizari si recomandari de proiectare si executie.

Studiul geotehnic are rolul de a furniza inginerului proiectant al structurii de rezistenta informatiile necesare pentru dimensionarea optima a structurii de rezistenta a constructiei in general si in mod special a fundatiei.

Documentatie specifica de eficienta energetica ridicata conform legii 372/2005 actualizata, prin care sunt analizate tehnico-economic cu calcule de eficienta energetica complexe propunerile in vederea obtinerii autorizatiei de construire. Acest studiu se face doar de catre personal autorizat MLPDA cu incadrarea obligatorie in cerintele de consum conform normativului in vigoare la data elaborarii.

Prezinta avantajele de natura economica, financiara si tehnica ale concesionarii bunurilor respective si alte date si informatii in legatura cu procedura de concesiune si se aproba prin ordin, hotarare sau decizie a concedentului dupa caz.

(Constructii) Tub scurt cu pereti subtiri din metal sau din material plastic folosit la racordarea intre colectoarele de ape pluviale sau menajere si coloanele de scurgere sau pentru a proteja trecerea acestora din urma prin plansee, cornise sau alte elemente de constructie.

Denumire folosita pentru piesele de cherestea cu lungimi mai mici decat dimensiunea minima de livrare care este de regula de 1 metru.

A executa un element de constructie nou sub o zidarie veche, pentru a o consolida.

Procedeu de solidarizare a unor piese metalice prin lipire cu metal.

Sudura se poate realiza cu metale usor fuzibile (sudura cu aliaje de staniu) sau chiar cu metalul din care piesele sunt facute (sudura autogena).

Sudura autogena a otelului se poate realiza la flacara de hidrogen sau de acetilena in curent de oxigen (sudura cu flacari) sau pe cale electrica (sudura cu arc, sudura prin rezistenta de contact).

Procedeu de sudura electrica la care temperatura a metalului este generata de arcul voltaic ce se produce intre piesa de sudat si o sarma de otel cu electrodul – pe care sudorul il tine cu un cleste izolat electric. Arcul topeste electrodul, ale carui picaturi formeaza cordonul de sudura.

Procedeu de sudura electrica la care temperatura de topire a metalului se realizeaza prin rezistenta opusa trecerii curentului electric in punctul in care piesele de sudat, stranse intre doi electrozi de cupru, vin in contact una cu alta. Topirea are loc aproape instantaneu si piesele presate de electrozi se sudeaza una cu alta.

Platforma construita intr-o incinta, pe un nivel intermediar intre doua caturi, desfasurata pe o parte din suprafata incintei.

Procedeu de marire a capacitatii portante a unor anumite tipuri de plansee din elemente prefabricate prin turnarea peste elementele prefabricate a unui strat de beton monolit cu sau fara armaturi.

Suprafață prin care nu se produce nici un transfer termic.

Fereastra cu geam asezata deasupra altei ferestre sau deasupra unei usi, avand un toc separat sau fiind integrata in tocul piesei principale.

Termen echivalent: oberlicht (invechit).

sursă din care poate fi extrasă sau recuperată energia utilizabilă, fie direct, fie prin intermediul unui proces de conversie sau transformare. Sursa poate fi regenerabilă sau neregenerabilă. De exemplu: rezervele naturale de petrol, gaze, cărbuni, soarele, vântul, pământul (energia geotermală), oceanul (energia valurilor), pădurile etc.

1.Activitate mestesugareasca din domeniul prelucrarii lemnului, avand ca obiect productia mobilei si a unor elemente de constructie precum usile si ferestrele.

2. Prin extensie: denumire folosita pentru usile si ferestrele constructiilor: tamplarie cu un rand de geamuri, tamplarie cuplata etc.

3. Impropriu folosit: tamplarie metalica, tamplarie din materiale plastice etc.