Placa subtire (patrata) care constituie partea superioara a capitelului unei coloane si face legatura cu arhitrava.

Absida altar, abside laterale, -nisa semicirculara sau poligonala care închidea nava centrala a unei bazilici romane. Incapere semicirculara destinata altarului în bazilicile crestine.

Obiect, piesa, dispozitiv care constituie un element secundar, anexa, incidental, complementar.

Sistem structural cu rol de preluare a sarcinilor exterioare (zapada), de sustinere a invelitorii si de creare a geometriei cu pante pentru scurgerea apelor meteorice;

Acoperis pentru hale industriale cu deschidere mare, caracterizat prin faptul ca este compus dintr-o serie de elemente cu versante cu inclinari diferite (ședuri) si care, prin faptul ca au versantele cu inclinare mare (pana la verticala) constituite aproape numai din ferestre, permit o iluminare mai buna si aproape uniforma a halei. Aceste acoperisuri executate din diverse materiale pot avea forme foarte diferite, forma cea mai raspandita fiind cea in dinti de ferastrau;

Acoperis ale carui parti laterale au cate doua pante, cea dinspre poale fiind mai pronuntata, pentru ca spatiul astfel obtinut sa poata fi amenajat pentru a fi locuit, mansarda in stil frantuzesc;

Reprezinta documentul cu valoare de aviz conform, necesar pentru elaborarea si emiterea Autorizatiei de Construire / Desfiintare, întocmit în baza concluziilor si propunerilor rezultate ca urmare a examinarii si aprobarii documentatiilor tehnice depuse în vederea autorizarii, insumand conditiile si recomandarile formulate prin:

a) avizele si acordurile pentru utilitati urbane privind racordarea obiectivului si a organizarii executiei lucrarilor la retelele de utilitati urbane (apa/canal, electricitate, gaze, termoficare, telecomunicatii, salubritate, transport urban);

b)avizele si acordurile specifice privind prevenirea si stingerea incendiilor, apararea civila, protectia mediului si a sanatatii populatiei. Acordul unic se elaboreaza de structurile de specialitate constituite sub autoritatea administratiei publice locale;

(Drum) Fasie laterala din platforma unui drum, lasata in general nepavata sau nepietruita si care serveste la asigurarea circulatiei, la scurgerea apelor, la circulatia pietonilor si la depozitarea materialului de intretinere;

Cetate, ansamblu cu caracter religios, asezata intr-o pozitie greu accesibila (pe stanci inalte), pe langa orasele antice grecesti.

Purtator de apa. Exemple: strat acvifer, nisipuri acvifere.

(Arh.) Loc de refugiu sau de protectie a oamenilor sau a animalelor contra intemperiilor, contra unui pericol, construit uneori in zonele cele mai expuse;

Lucrare de fortificatie militara sau constructie civila care serveste la protectia oamenilor contra exploziilor nucleare si a substantelor radioactive de lupta, si anume contra undei de soc, a emisiunii de lumina, a radiatiei penetrante si a infectarii radioactive;

Lucrare de fortificatie militara sau constructie civila care serveste la protectia oamenilor contra actiunii daunatoare a substantelor chimice;

(Mine) Lucrare miniera alcatuita dintr-o camera izolata, cu accesul propriu al aerului de respiratie asigurat, care serveste, in cazul exploziilor subterane, la adapostirea lucratorilor;

Produs natural sau sintetic cu care se lipeste, se încleiaza lemnul, metalele, sticla, etc.

Sunt solutii sau pulberi care se adauga la prepararea sau dupa prepararea betonului, in scopul imbunatatirii unor proprietatii ale acestuia.

Tipuri de aditivi pentru betoane:

Plastifianti – intaresc lucrabilitatea betonului, reducerea apei;

Antrenori de aer – cresc durabilitatea betonului, marindrezistenta la ciclurile de inghet-dezghet;

Intarzaietori de priza – maresc timpul de punere inopera a betonului, foarte utili pe timp calduros;

Acceleratori de intarire – accelerator de priza,aditiv ce reduce timpul de intarire a betonului, recomandat pe timp friguros;

(Topogr.) Aparat folosit pentru a intocmi planuri si harti, cum si pentru a determina coordonatele punctelor caracteristice respective, utilizand perechi de fotograme aeriene.

1.(Constr.)

a. Bucata mica de tabla sau de sarma curbata, folosita la fixarea pieselor care alcatuiesc invelitorile.

b. Piesa de otel-beton, care leaga, pentru betonare, barele de otel dinarmatura unui element de beton armat.

2. (Tehn.)

Element metalic, de legatura sau de asigurarea legaturii pentru reunirea unor piese care pot fi desfacute oricand;

Sunt materiale minerale (nisip, pietris, piatra concasata, etc.) folosite la prepararea betonului sau mortarelor;

Este un aviz dat de catre o comisie alcatuita din specialisti, pentru un material sau o tehnica noua. Se bazeaza pe rezultate obtinute in laborator, prin constatari facute in santiere experimentale, comparatii cu materiale sau tehnici cunoscute.

Varietate de ghips cu aspect de marmura alba strabatuta de vine transparente, întrebuintata la fabricarea unor obiecte ornamentale.

(Lemn) Defect care consista in alterarea lemnului, insotita de o coloratie albastra-cenusie a duramentului sau a alburnului, ce inlesneste aparitia sau dezvoltarea unor ciuperci care provoaca putrezirea lemnului sau uscarea arborelui;

Drum într-un parc, într-o gradina etc. asternut cu nisip sau cu prundis si marginit de arbori sau de flori.

Strada plantata cu arbori; strada îngusta si scurta; stradela, intrare.

Spatiu de circulatie,marginit pe ambele parti de elemente arhitecturale;

(Constr.) Bucati mici ramase ca deseuri la cioplirea sau la spargerea caramizilor ori a pietrelor, care pot fi intrebuintate ca material de umplutura, in mortare, in betoane de umplutura etc;

Linia de demarcatie intre domeniul public si proprietatea privata;

Reprezinta linia pana la care pot fi dispuse cladirile spre interiorul terenului;

Linie de teren marcata prin jaloane, tarusi etc;

1.Linie de asezare a limitelor unei strazi, a unei piete publice, linie imaginara ce determina distanta dintre o constructie si limita de proprietate fata de domeniul public.

Operatie de jalonarea unui aliniament.

2. (la pl.) Monumente cu caracter religios frecvente în epoca bronzului în Franta, în Anglia etc., constând din siruri drepte, paralele, de blocuri mari de piatra cioplita, înfipte vertical în pamânt la intervale regulate;

Metal usor, ductil si maleabil, de culoare argintie, folosit pe scara întinsa în industrie si în tehnica.

Este un material de constructii cu rolul de a pregati o suprafata suport pentru aplicarea unor straturi ulterioare. Amorsa actioneaza prin reglarea gradului de absorbtie al suprafetei suport, inchizand porii acesteia. Amorsa difera in functie de suprafata suport si de stratul care urmeaza a fi aplicat pe aceasta, existand amorse pentru suprafete din lemn, amorse pentru pereti sau pardoseli din beton, caramida, BCA, tencuieli de var sau ipsos, ceramica, amorse pentru metale neferoase, amorse pentru sticla, amorsa pentru PVC etc. Din punct de vedere al compozitiei exista amorse pe baza de polimeri acrilici, aditivi si fileri sau amorse pe baza bitum, rasini, stabilizatori minerali si elastomeri;

(Drum.) Portiunea din traseul unui drum situata la intrarea sau la iesirea din orase, care face trecerea de la profilul transversal al drumului la profilul tranversal al strazii;

Loc de asezare a unei instalatii, a unui dispozitiv, a unei constructii;

(Constr.) Material termoizolant de natura organica avand coeficentul de conductivitate termica de 0,035 kcal/m h grd,  se obtine din uree formaldehidica si un spumant, de exemplu, sapun decolofoniu. Absoarbe usor apa care-i modifica simtitor proprietatile. Nu arde si nu putrezeste. Se foloseste in constructii ca izolator si in instalatii frigorifice, deoarece in mediul uscat rezista la temperaturi joase pana la -200 *C;

(Constr.) Latimea totala (masurata in proiectie orizontala) a fasiei de teren pe care seconstruieste o sosea, o cale ferata, un dig sau alta lucrare de terasamente;

Chenar decorativ in relief care inconjura o usa, o fereastra, etc;

(Constr.) Piesa de otel cu diferite forme, fixata de capatul unui tirant, pentru a lega zidurile intre ele, cosurile de fum de sarpanta acoperisului, fermele de ziduri etc;

(Constr.)

a. Ansamblul ancorelor care servesc la ancorarea unei constructii.

b. Ansamblulconstituit dintr-o ancora, din elementul de care se fixeaza ancora (prin intermediul caruia sunttransmise fortele la teren sau la elementul de care se face ancorarea), din piesa sau din piesele care servesc la legarea ancorei de elementul ancorat si de elementul de ancorare si, eventual, din piesele de intindere a ancorei;

(Constr.) Legerea unui sistem tehnic de un alt sistem tehnic sau de teren (direct sau prin intermediul unei fundatii), pentru a impedica rasturnarea sau deplasarea lui sub actiunea fortelor de intindere sau de impingere;

Cladiri de mici dimensiuni realizate pe o parcela separat (independent) de cladirea principala, destinate pentru gararea a 1-2 masini (garaj) sau pentru agrement (umbrare, pergole acoperite,sere);

Este un element arhitectonic clasic, vertical, de forma unui semipilastru ce se profileaza usor din perete la colturile unei constructii, avand functie de sprijin, dar si un rol decoartiv;

Este un element de arhitectura clasica, orizontal, portant, compus de jos in sus din arhitrava, friza si cornisa. Antablamentul este asezat în partea superioara a unui zid sau deasupra unui sir de coloane si sustine acoperisul unei constructii;

(Tehn.) Piesa scrisa a unui proiect in faza de sarcina de proiectare; cuprinde evaluarea costului constructiei care formeaza obiectul proiectului;

(Arh.) Baza iesita in afara soclului unei cladiri;

Care are in vedere prevenirea efectelor negative ale miscarilor seismice, conformatia antiseiemica a unei structuri, proiectarea antiseismica a unei cladiri etc;

(Constr.) Legatura transversala, efectuata din loc in loc intre doua grinzi sau sine longitudinale, pentru a face rigid ansamblul constructiei;

La acoperisuri: versant, panta, directie de scurgere a apei meteorice;

Apa provenind din ploi, zapezi, depuneri de roua sau bruma etc;

Apa provenita din ploi;

(Constr.) Trotuar ingust, amenajat pe podurile de lemn pentru sosele care au deschidere mica sau care sunt circulate putin de pietoni (de ex. poduri forestiere), pentru a impiedica vehiculele sa loveasca parapetul podului si sa cada de pe pod;

Ocrotirea populatiei, a bunurilor materiale in caz de razboi, calamitati sau catastrofe, asigurand conditiile necesare supravietuirii acestora;

Totalitate a aparatelor care asigura functionarea si controlul unei anumite instalatii, masini etc.;

(Constr.)

a. Modul de asezare a pietrelor intr-o zidarie aparenta a unei cladiri.

b. Desenul rosturilor pietrelor aparente pe o fatada.

c.Aspectul fetei pietrelor intre rosturi, la o fatada;

(Constr.) Element constructiv din ansamblul unei ferme de acoperis, constand dintr-o grinda asezata in planul vertical al acesteia, in sensul pantei acoperisului si care serveste la sustinerea penelor pe care se fixeaza capriorii, la solidarizarea nodurilor ca si la transmiterea sarcinilor permanente si incidentale la zidul sau la stalpul de sustinere a fermei;

(Element de) constructie în forma arcuita.

În cazul boltilor cu nervuri din arhitectura gotica, nervurile formeaza arcuri ascutite care transmit mai direct greutatea în jos dar au totusi nevoie de sprijin lateral. Pentru ca presiunea boltii asupra zidurilor laterale sa nu duca la surparea lor, s-a recurs la o forta de sprijin mai puternica decât cea a contraforturilor (stâlpi laterali exteriori care sprijina bolta) si anume la arcurile desustinere sau arcurile butante (arcs-boutants).

Element arhitectonic format din unul sau mai multe arcuri si din elemente care il sustin (coloane, stalpi, ziduri etc.);

(Arh.) Relief alcatuit dintr-o succesiune de arcade mici, care decoreaza partile netede ale zidurilor unui edificiu. Este foarte mult folosita in arhitectura religioasa artistica din tara noastra;

(Arh.)

a. Bolta mare a unei biserici.

b. Constructia in starea in care are numai stalpii si capriorii;

Absolvent al unui institut de invatamant superior de arhitectura care a depasit stagiatura si are drept de semnatura obtinut prin Ordinul Arhitectilor din Romania;

Arhitectul aflat la inceputul carierei sale (pe o perioada de 2 ani) in baza unui contract individual de munca sub indrumarea unui arhitect cu drept de semnatura;

Arhitectul care-si desfasoara activitatea in domeniul urbanismului si al amenajarii teritoriului;

Stiinta, arta si tehnica de a proiecta si a construi cladiri si alte asezaminte in mediul ambient;

Este un element de constructie orizontal, caracteristic arhitecturii clasice, care constituie partea inferioara a antablamentului si care se sprijina pe capitelul coloanei sau pe zid;

Detaliu de arhitectura, de regula decorat cu muluri, asezat deasupra unei arcade la o usa, la o fereastra, la un portal etc.

Suprafata ocupata de catre constructie la sol (amprenta casei pe teren);

Suprafata insumata a camerelor locuibile;

Suprafata insumata a camerelor fara grosimile zidurilor (suprafata interioara a camerelor);

Suma suprafetelor pe fiecare nivel al constructiei masurata pe perimetrul exterior al acesteia, corespunzator fiecarui nivel considerat. In acest calcul nu intra suprafetele balcoanele si terasele neacoperite.

(Constr.) Partea din aval a unei pile (picior de pod) de zidarie;

(Arh.)

a. Culisa din spatele peretilor laterali ai unei scene care permite micsorarea inaltimii scenei, mascand in acelasi timp reflectoarele de deasupra acesteia.

b. Reflectorul lateral din fata scenei.

Totalitatea barelor metalice prinse intre ele care intaresc o constructie (de beton armat);

(Constr.) Beton slab armat, intrebuintat in constructii masive (fundatii mari, constructii hidrotehnice etc.), la care se admite ca betonul din zona supusa la eforturi de intindere sa preia o parte din aceste eforturi;

(Constr.) Nume impropriu pentru placi subtiri de 1-1,5 cm, de beton cu agregate marunte, folosite la invelitori;

A înlatura surplusul de ape dintr-o regiune (cu scopuri economice, de salubritate sau estetice) prin lucrari hidrotehnice executate pe spatii întinse. A seca (o apa statatoare);

1.Roca sedimentara, bruna-neagra, formata prin bituminizarea unor substante organice sau prin oxidarea si polimerizarea petrolului.

2. Amestec de bitum cu materiale minerale, întrebuintat mai ales la pavarea drumurilor;

(Constr.) Rand sau strat orizontal de material (piatra, caramida, de strat beton etc.), asezat in constructia unei zidarii;

Captuseala de scânduri asezata pe un schelet de lemn, pentru a sustine învelitoarea unui acoperis, o bolta de beton în timpul turnarii etc;

1. Parte a unei constructii situata deasupra cornisei, avand rolul de a masca acoperisul.
2. Etaj scund, situat imediat sub acoperis;

(Arhitectură) Statuie de piatra reprezentand un barbat care sustine antablamentul unei cladiri, un balcon, un monument etc. si care inlocuieste o coloana.

Statuile care reprezinta femei se numesc cariatide.

(Arhitectură)

a. Curte interioara centrala inconjurata de celelalte incaperi in casele antice romane

b. Spatiu care are rolul de vestibul – uneori descoperit sau luminat de sus – la intrarea in edificii;

(Arhitectură)

Sala de conferinte sau de festivitati avand dimensiuni si amenajari speciale;

Este actul de autoritate al administratiei publice locale – consilii judetene si consilii locale municipale, orasenesti si comunale pe baza caruia se pot realiza lucrari de constructii. Autorizatia de construire (AC)- se emite în cel mult 30 de zile de la data înregistrarii cererii, pe baza documentatiei depuse, care va cuprinde:

a) certificatul de urbanism;

b) dovada titlului asupra terenului si/sau constructiilor;

c) proiectul pentru autorizarea executarii lucrarilor de constructii;

d) avizele si acordurile legale necesare, stabilite prin Certificatul de Urbanism;

e) dovada privind achitarea taxelor legale. Executarea lucrarilor de constructii se poate face numai pe baza proiectului tehnic si a detaliilor de executie. Autoritatea emitenta a autorizatiei de construire stabileste o perioada de valabilitate de cel mult 12 luni de la data emiterii, interval în care solicitantul este obligat sa înceapa lucrarile.

În aceasta situatie, valabilitatea autorizatiei se extinde pe toata durata de executie a lucrarilor prevazute prin autorizatie, în conformitate cu proiectul tehnic. Neinceperea lucrarilor ori nefinalizarea acestora în termenele stabilite conduce la pierderea valabilitatii autorizatiei, fiind necesara emiterea unei noi autorizatii de construire.

În situatia în care caracteristicile nu se schimba fata de autorizatia initiala, se va putea emite o noua autorizatie de construire, fara a fi necesar un nou certificat de urbanism. Investitorul are obligatia sa înstiinteze autoritatea emitenta a autorizatiei de construire, precum si inspectoratul teritorial în constructii asupra datei la care vor începe lucrarile autorizate.

În caz contrar, daca constatarea faptei de începere a lucrarilor fara înstiintare s-a facut în termenul de valabilitate aautorizatiei, data începerii lucrarilor se considera ca fiind ziua urmatoare datei de emitere aautorizatiei. Valabilitatea autorizatiei se mentine în cazul schimbarii investitorului, înaintea finalizarii lucrarilor, cu conditia respectarii prevederilor acesteia si a transcrierii actelor care confera dreptul de construire.

În situatia în care în timpul executiei lucrarilor si numai în perioada de valabilitate a autorizatiei de construire, survin modificari de tema privind constructia autorizata, care conduc la necesitatea modificarii acesteia, titularul are obligatia de a solicita o noua autorizatie, potrivit legii. Pentru obtinerea noii autorizatii de construire solicitantul va depune o documentatie, elaborata cu conditia încadrarii noilor propuneri în prevederile documentatiilor de urbanism aprobate si numai în limitele avizelor si acordurilor obtinute pentru autorizatia initiala. Nu este necesara emiterea unui nou certificat de urbanism. Taxa pentru eliberarea autorizatiei de construire se calculeaza potrivit legii. Taxa pentru prelungirea valabilitatii autorizatiei de construire se calculeaza la 30% din valoarea initiala a taxei deautorizare;

Autorizatii, Permisiune, împuternicire (oficiala) de a face ceva. Document oficial prin care se dovedeste un drept sau o împuternicire a cuiva;

(Construcții) Partea din amonte a unei pile (a unui picior) de pod care se amenajeaza pentru a apara pila de materialele aduse de apa (busteni, sloiuri de gheata etc.). De obicei este protejat prin imbracare cu blocuri de piatra tare, cioplita, sau cu armatura de fiare profilate.

1.Înstiintare scrisa cu caracter oficial.

2. Parere, apreciere competenta emisa de cineva (din afara) asupra unei probleme aflate în dezbatere; rezolutie a unei autoritati competente;